Recenzia unei cărți necitite – Suge-o, Ramona!

Cum se poate să discutăm despre lucruri pe care nu le cunoaștem? Simplu. Atunci când titlul este SUGEstiv, lectura devine opțională. Când vezi că pe eticheta sticlei scrie ”Oțet”, nu te apuci să bei, indiferent cât îți e de sete.
Mă simt dator să fac o precizare. Am citit totuși câteva pagini din versiunea online, erau scrise corect și cursiv.
Dar asta nu înseamnă că sunt și publicabile. E ca și cum am pretinde ca Nicolae Guță să fie inclus în stagiunea Operei Naționale din București, pe motiv că e mai accesibil și se vinde mai bine ca Giuseppe Verdi.
Poate că într-o bună zi, o fetiță cu zulufi se  va apropia de Andrei Ciobanu și îl va 

întreba, pe cel mai candid ton cu putință: ”Tati, acum știu toate literele, îmi dai să citesc cartea ta?”
Atunci să te vedem, stimabile autor comediant, dacă mai ai replica la purtător!
Apropo de vânzări, am convingerea că Suge-o, Ramona! s-ar fi vândut și mai bine dacă nu exista cratima din titlu. Devenea astfel accesibilă unei categorii extinse de cititori.
Aș dori să nu fiu înțeles greșit.
Dacă transcriptul unui spectacol de stand-up comedy a fost avansat la gradul de manuscris iar apoi etichetat ”bun de tipar”, nu putem da vina pe autor. Vă mai amintiți de împăratul roman Vespasian, care a făcut bani din taxa de utilizare a latrinelor publice, iar apoi a spus ”pecunia non olet”? Banii nu au miros…
Am mai văzut deja filmul ăsta : în presă, fata de la pagina 5 a ținut în viață tabloide mai abitir decât editorialele scrise de ziariști cu ștaif, iar în televiziune emisiunile OTV l-au făcut pe Dan Diaconescu posesor de mașini (da, la plural) Rolls Royce.
Suge-o, române. Mai ții minte cum stăteai noaptea cu ochii mijiți, ca să vezi pe unde mai e căutată Elodia? Acum e mai cool, e pe bază de lectură. Te vei putea lăuda, la o bere cu băieții, că ești intelectual, ce pana ta …

 

Dacă nu ne luăm literatura înapoi, într-obună zi nu vom mai auzi de Editura Trei, ci de Threesome Publishing. Iar librăriile vor avea felinar roșu atârnat deasupra ușii. 

Acest articol a fost publicat în Gânduri și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.