Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia

85567daa2e884ff9048976e3e346e84dMihail Bakunin,  considerat de mulți drept tatăl anarhismului modern, îndemna cu două secole în urmă:

„Părăsiți această lume menită să piară. Părăsiți universitățile, academiile, școlile și mergeți in popor. Nu va îngrijiți de știință, în numele căreia vor să vă robească și să vă castreze. Haiducia este una dintre cele mai cinstite forme din viața poporului.”

Din anumite perspective, îndemnul pare mai actual ca niciodată. Într-o lume în care statul ia dar uită să mai dea înapoi, în care premianții clasei ajung slugi la „descurcăreții” care abia treceau clasa, de ce nu ar fi haiducia o alternativă?

Recunosc că nu gândeam astfel înainte de a citi cartea recentă a autorului Dănuț Ungureanu, intitulată  „Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia”. Însă când își pune scriitorul cu pricina în cap să inducă o idee în capul cititorului… lucrurile decurg de la sine.

Acțiunea romanului se petrece în zilele noastre. Un București monden cum îl știm, în care regulile sunt scrise de leii junglei urbane. Imaginați-vă un tânăr provincial necopt la minte, pe numele lui Neluțu Borangic, sosit în Gara de Nord să-și caute iubita. Respectiva demoazelă părăsise cu ceva vreme în urmă același orășel prăfuit (Turceni), în speranța procopsirii cu o carieră de vedetă în Capitală.

Norocul tânărului se numește Tănase Vlăsia, un haiduc de modă nouă, care-l ia sub aripa-i protectoare. Și îi transmite învățămintele necesare, sub forma unor cuvântări de început de capitol, pe care cititorul are privilegiul să le savureze.

Mentorul nu se limitează doar la a-l învăța pe tânăr cum să se poarte cu femeile, cu băutura sau cu … potera (delicios arhaism pentru jandarmi, mascați, DIAS-iști, etc). Încearcă prin cunoștințe să o găsească pe Petronela, diva în devenire care sucise mințile ucenicului său.

Personaje secundare pline de culoare, situații care pendulează între un burlesc ponderat și un dramatism bine conturat, limbaj presărat cu arhaisme și umor fin à la Dănuț Ungureanu, le veți găsi pe toate între copertele cărții.

Și veți mai găsi niscaiva referințe la o altă carte scrisă de același autor. Însemnările damei de silicon, pe care v-o recomand călduros. Preferabil ar fi să o citiți înainte de romanul care face obiectul acestei recenzii.

La final, vreau să fac un lucru care poate părea ciudat, dar nu este deloc așa. Vreau să aduc mulțumiri Editurii Tritonic pentru cadența cu care a reușit să publice autori români contemporani, în ultimele luni. Este un efort admirabil, mai ales în contextul în care pot să număr pe degetele de la o mână editurile românești care, în anul de grație 2016, publică în mod susținut scriitori autohtoni.

De fapt, cred că îmi mai rămân suficiente degete libere ca să răsucesc o țigară de foi. Din fericire, m-am lăsat de ani buni de fumat. Așa că dacă mai sunt edituri dispuse să susțină autorii români contemporani nu doar la nivel declarativ, eu sunt pregătit să le adaug la numărătoare…

Acest articol a fost publicat în Gânduri și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia

  1. cornel marginean spune:

    Trebuie sa scriu, ca textul acesta se ridica bunisor spre cele pe care le scrie Danut Ungureanu. Felicitari pentru observatie si stil – acordat la cel al lui DU. Lumea sf este mai larga cu mult decat lumea noastra, similar cu multimea numerelor reale ce o include pe cea a umerelor naturale. Romanele (cartile) lui DU sunt doldora de idei si de intelepciune, ascunse in umor si ironie. Exact ca autorul. Eu sunt invidios pe acest scriitor din multe puncte de vedere. In primul rand pentru usurinta lui de a scrie. Are si viteza si continut si farmec si valoare si imaginatie si stil format. Cam multe. Pe urma pentru ca rezista pe metereze. Si, cel mai tare, pentru ca este prietenul meu si oricat de invidios as fi, imi trece, pentru ca il si admir de cand il stiu. Lucruri complicate.

    Oricum, felicitari pentru text, mi-a trezit interesul pentru ceea ce scrieti.

    cu prietenie

    cornel m 

    • Nic spune:

      Mulţumesc pentru apreciere! Mă simt onorat să trăiesc cu speranţa că scrierea mea poate urma – fie şi la ani lumină distanţă – scrierea prietenului nostru comun, Dănuţ Ungureanu. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *